FinComBank: Potențialul nevalorificat al spiritului antreprenorial feminin

FinComBank: Potențialul nevalorificat al spiritului antreprenorial feminin

• 30.10.2015

Deși se încearcă de mai mult timp să se faciliteze accesul femeilor în afaceri dar și în funcții cheie din business și administrație, ponderea lor rămâne în aceste domenii încă destul de scăzută.
Mai multe studii de profil arată că femeile aduc un plus de valoare mediului de afaceri. Cu toate acestea ponderea femeilor printre manageri şi antreprenori este încă destul de redusă. Şi asta, deşi prezenţa femeilor în business este unul dintre subiectele care s-a aflat în ultimii ani pe agenda socială din Republica Moldova, fiind promovat de mai multe ONG-uri şi susţinut de o serie de programe de stimulare.
Totuşi, subiectul n-a devenit unul suficient de important pe agenda publică.

Ostaticii stereotipurilor
”În societate încă există stereotipul că lumea afacerilor aparține bărbaților. O femeie se confruntă cu mai multe obstacole în lansarea și gestionarea unei afaceri, în comparație cu bărbații. Avem politici bune în acest domeniu, dar lipsește voința politică de a fi implementate. Totodată, atitudinea discriminatorie diminuează din curajul și inițiativa femeilor de a lansa o afacere. În prezent, în Republica Moldove doar 27% din femei sunt antreprenoare, cu precădere în astfel de domenii precum serviciile hoteliere, de instruire şi agricultură. Mai puțin prezente sunt femeile antreprenor în transport și construcții, unde domină fără drept de apel bărbații”. Concluzia îi aparţine Vioricăi Antonov, expert al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale Viitorul, care a organizat recent o dezbatere privind prezenţa femeilor în afaceri în Republica Moldova.
Deşi, forțate de împrejurări, destul de multe femei moldovene pleacă la fel ca bărbaţii peste hotare în căutarea unui loc de muncă bine plătit, la întoarcere foarte puţine din ele îndrăznesc să-şi deshidă propria afacere.
Dorin Vaculovschi, profesor universitar ASEM, a abordat subiectul femeilor migrante și modul în care acest proces afectează cadrul antreprenorial.
„Deocamdată, cu părere de rău, femeile migrante își deschid afaceri într-un număr mai scăzut decât bărbații. Femeile preferă să aleagă munca de îngrijire, generând astfel stereotipuri care susțin că femeia aduce mai puțină plus valoare economică decât bărbații. Odată cu promovarea egalității de gen vom schimba și conceptul afacerilor care vor deveni mai umane, mai calitative și mai puțin agresive”.
Liliana Posțan din cadrul Institutului Muncii a făcut o trecere în revistă a situației femeii angajată în câmpul muncii, menționând aspecte ale concediului de maternitate, paternitate, vârsta de pensionare la femei. ”Oportunitățile sunt egale atât pentru femeile lucrătoare, cât și pentru cele antreprenoare.
Până în 2024, trebuie să implementăm 6 din cele 38 directive ale UE în legislația națională care urmează să elimine discriminarea în domeniul muncii. Pentru că încă mai avem o diferență în remunerarea femeilor și a bărbaților”.
La rândul său Iulia Iabanji, directoarea Organizaţiei pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM), a prezentat oportunitățile de lansare a unei afaceri, oferind exemple ale istoriilor de succes. ”Despre femeile antreprenoare se vorbește de mulți ani, atât la nivel național, cât și internațional. Cu toate acestea, problemele sunt aceleași, statisticile la fel, schimbări sunt foarte puține la nivel de politici, care sunt mai degrabă declarative și nu se implementează”, a menţionat ea.

Platforma Femeilor antreprenoare din Moldova
De altfel, ODIMM a lansat încă în 2013 o inițiativă voluntară, , care și-a demonstrat rolul în dezvoltarea capacităților profesionale ale femeilor. Este vorba despre Platforma Naţională a femeilor din Moldova (PNFM). „Sub egida acestei platforme, dorim să unim femeile active pentru a promova antreprenoriatul feminin și abilitarea economică a femeilor, în special în zona rurală. Întrunirile femeilor care au loc sub egida PNFM reflectă necesitatea și dorința femeilor de a se implica în diferite activități sociale și economice din țară şi de a-şi împărtăşi experienţele. Activitatea are drept scop încurajarea femeilor antreprenoare, liber profesioniste, precum și a tinerelor care doresc să înceapă activităţi economice sau să fie active în localităţile lor", a menționat Iulia Iabangi în cadrul uneia din întrunirile femeilor antreprenoare.

Tot mai frecvent femeile se gândesc să inițieze propria afacere
Printre organizaţiile, care susţin activ Platforma se numără și banca comercială FinComBank, care a fost premiată cu o diplomă de gratitudine în acest an pentru suportul constant acordat femeilor antreprenoare.
Larisa Rudenco, Vicepreşedintele Comitetului de Conducere al FinComBank mulțumește ODIMM pentru această iniţiativă și încurajează femeile antreprenoare.
"Am susținut întotdeauna femeile antreprenoare din Moldova. Tot mai des femeile noastre se gândesc să inițieze propria afacere. Responsabilitatea socială înaltă, precum și responsabilitatea față de familie le încurajează spre succes. Și, deși antreprenoriatului feminin în Moldova nu este la fel de dezvoltat ca în alte țări, femeile noastre doresc totuşi să-şi inițieze o afacere. Încercăm să susținem aceste femei oferidu-le soluții optimale și venind tot mai aproape de cerințele lor. Participăm, în cadrul Platformei femeilor Antreprenoare, inițiate de ODIMM la diverse evenimente create pentru dezvoltarea abilităţilor femeilor de afaceri, pentru îmbunătățirea competențelor profesionale, prin instruire, asistență și schimb de experiență. Aducem felicitări ODIMM pentru această oportunitate şi încurajăm cât mai multe femei să se implice în afaceri, inclusiv în lansarea propriului business”, a menţionat vicepreşedinta băncii.
De la lansare și până în present, Platforma a organizat mai multe întruniri ale femeilor. Și dacă în primii ani acestea se petreceau cu precădere în Chișinău, în anul curent s-a decis să se pună accentul pe stimularea antreprenoriatului femenin în localitățile rurale.
În 2015 au fost organizate patru întruniri ale Platformei Naţionale a Femeilor din Moldova: la Comrat, Ungheni, Anenii Noi şi Drochia la care au participat peste 1000 de femei antreprenoare.

Un enorm potential nevalorificat
Solicitată de MoldStreet, Iulia Iabangi a remarcat că femeile din Republica Moldova dețin un enorm potenţial nevalorificat inclusiv în ce priveşte businessul.
Însă mentalitatea şi stereotipurile că locul femeii ar fi la cratiţă nu permite valorificarea acestui potenţial.
”În cadrul întrunirilor punem accentul pe femeile antreprenoare pentru că ele au avut curajul să lanseze o afacere, să rişte. Aceste femei, care au făcut primul pas, au mers pe un tărâm necunoscut şi au reuşit, pot inspira şi alte femei, care să le urmeze exemplul.
În 2014 am încercat să organizăm evenimente de acest gen la Chişinău însă în anul curent am decis să mergem în regiuni, deoarece femeile de la ţară au nevoie de modele de business care au fost realizate într-un mediu similar cu cel în care trăiesc ele.
Principalul nostru grup ţintă sunt femeile din localităţile rurale, unde antreprenoriatul feminin este mai puţin răspândit. Şi pentru asta, avem nevoie de istorii de succes în localităţile rurale.
Am identificat în fiecare raion astfel de femei, care să le poată încuraja pe celelalte. Căutăm mijloace şi nu doar financiare, ci de consultanţă în afaceri. Există riscuri. Există eşecuri.”, povestește Iulia Iabangi.

Ce aduce o femeie în business comparativ cu bărbaţii?
Şefa ODIMM susţine că femeile au o altă abordare, mai complexă a afacerii.
Bărbatul este, de regulă, axat în special pe rezultatul final al afacerii. Să obţină cât mai mult venit. Femeia nu urmăreşte doar asta. Femeia vrea bineînţeles ca afacerea să prospere, să aibă un rezultat financiar la final, dar face în aşa fel ca şi angajaţii, şi tot colectivul de muncă să fie fericiţi, să se simtă confortabil. De asemenea, responsabilitatea socială este ceva mai înaltă la femeile de afaceri decât la bărbaţi. Ele promovează modul sănătos de viaţă, ajută păturile defavorizate pe măsura posibilităţilor. De asemenea patronează grădiniţe de copii, întreprind acţiuni de caritate”. Astfel ne descrie portretul femeii antreprenoare directoarea ODIMM.
Ea promite că până la sfârşitul anului va fi editată o carte, în care vor fi adunate poveşti de succes despre femei antreprenoare din toate raioanele țării.

Mai multă încredere în forțele proprii
Dorina Arsene, directorul centrului de dezvoltare personală ABeZe, grație profilului companiei pe care o conduce, a instruit mai mulți antreprenori și știe ce prezintă aceștia, atât bărbații cât și femeile.
”Este foarte important pentru oamenii de afaceri în special să cunoască bunele maniere, însă, iniţial, la lansarea afacerii mi-a fost foarte greu să reuşesc să conving suficientă lume că este necesar să urmeze cursuri de dezvoltare personală. Spre regret, de regulă, oamenii decid să urmeze aceste cursuri doar când ajung businessmeni de top, când afacerea a crescut la un nivel superior și conștientizează că bunele maniere sunt foarte importante în relațiile de business. De regulă, femeile sunt mult mai instruite la acest capitol”, relatează Dorina Arsene.
Referindu-se la ce nu le ajunge femeilor pentru a fi mai prezente în mediul de afaceri, antreprenoarea consideră că acestea trebuie să-și sporească încrederea în sine
”Cred că trebuie să aibă mai multă încredere în forțele proprii şi siguranţă că vor reuşi. Femeile, în special cele din mediul rural, am văzut că au foarte puţină încredere în sine iar cu această slăbiciune trebuie de luptat”, spune ea.
În schimb cele care reușesc sunt de o determinare deosebită. ”Femeile de afaceri pe care le cunosc, dau dovadă de o putere de voinţă ieşită din comun. Femeile au capacitatea de a privi o situaţie sub toate unghiurile. Bărbaţii privesc situaţia doar frontal. Femeia o vede şi din stânga, şi din dreapta, este în final mult mai atentă și acesta este atuul ei.”, constată Dorina Arsene.

Fiecare are ce spune și fiecare are ce învăța
Ludmila Guzun, preşedintele raionului Ungheni, unde s-a desfășurat una din cele patru întruniri ale femeilor antreprenoare din acest an povestește că în raionul pe care îl conduce în toate domeniile activează un număr impunător de femei, inclusiv în administrație publică, în instituţii dar și în afaceri.
”Avem organizaţii neguvernamentale, în care sunt întrunite femeile antreprenoare. Evenimente de genul celor organizate sub egida Platformei le face pe femei să-şi sporească încrederea în sine, să construiască acele reţele de comunicare interpersonală de care avem nevoie şi, plus la aceasta, să înveţe una de la alta pentru că, până la urmă, fiecare din ele este bună dar are ce învăţa şi pe altcineva.”, spune Dna Guzun, care confirmă faptul că în localităţile rurale femeile chiar au nevoie de susţinere morală pentru ca să capete încredere în sine şi să se implice în afaceri.
Ea dă asigurări că femeile din raionul Ungheni, atât la nivel raional cât şi la cel local vor avea întru totul sprijinul autorităţilor raionale.
”Vom oferi sprijin moral, informațional şi, după caz, şi sprijin material pentru ca femeile să-și poată pune afacerile pe picioare”, spune președinta raionului.

Diferența o face dedicația, faptul că pun suflet în tot ce fac
Natalia Iepuraş, directoarea Zonei Economice Libere Ungheni spune că nu sunt prea multe femei antreprenoare printre rezidenții zonei.
”Avem din păcate puţine femei antreprenoare în Zonă însă acestea foarte competente. Vreau să zic că unde este femeia, este ordine, este pus totul ca la carte. Dacă e să fac un portret al unei femei manager bayându-mă pe cele pe care le cunosc pot să spun că o femeie manager este înţeleaptă, ambiţioasă, corectă în tot ce face. Aceste calităţi sunt prezente şi la bărbaţi însă ceia ce o deosebeşte de bărbaţi este dedicaţia. Femeile fac totul din suflet.”, conchide directoarea ZEL Ungheni.

Mai agresive, în sensul bun al cuvântului
Directoarea ODIMM, Iulia Iabanji, a mai declarat în cadrul unuia din evenimentele Platformei Naționale a Femeilor că acestea ar trebui să nu se plângă că sunt discriminate, ci să demonstreze prin fapte cât de puternice sunt. Autorităţile şi femeile antreprenoare pot veni cu propuneri cum să le motiveze pe alte femei să devină mai agresive în viaţa publică, în sensul pozitiv al cuvântului, şi de ce nu, să candideze la funcţii publice mai des.
Printre factorii care împiedică implicarea mai activă a femeilor în viaţa publică şi în mediul de afaceri, potrivit Iuliei Iabanji, sunt şi oportunităţile diferenţiate de angajare, bărbaţii fiind angajaţi mult mai uşor.

Apropie mediul de afaceri de nevoile societății
La rândul său, Lilia Palii, secretar de stat la ministerul Economiei, a spus că dezvoltarea mediului de afaceri feminin joacă un rol foarte mare în orice economie şi e cert că femeile au un cuvânt de spus în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.
La nivel internaţional, s-a demonstrat că femeile investesc mai mult decât bărbaţii, în special în proiecte sociale iar acest fapt umanizează mediul de afaceri, îl apropie mai mult de restul societății.

FinComBank

FinComBank was established in July 1993 as a joint-stock company. Today it is a well-positioned, highly profitable mid-sized bank with a very professional and dedicated management team. FinComBank provides a wide range of corporate and investment banking services to Moldovan and foreign clients. The Bank’s customers include individuals, micro, small and medium enterprises, representing all the main sectors of the Moldovan economy. However, FinComBank considers being a priority servicing micro- and small business as well as private individual entrepreneurs. 90% of new credits are issued to SMEs. FinComBank’s 17 branches and 67 agencies are located all over the Republic. At present, the Bank has 139 shareholders, 575 employees, and over 110 thousand clients. In August 2007 widely well-known venture Western NIS Enterprises Fund (WNISEF) became one of the major shareholders of FinComBank after purchase of 25 percent of the bank’s shares. Since 1995 the Bank has had its annual financial audits conducted according to international standards initially by Coopers & Lybrand/PriceWaterhouseCoopers), then by Ernst & Young. As a result it has maintained its financial strength by complying with all international standards concerning liquidity margins and capital adequacy required under the Basle Accords. The Bank is one of the founders of the Banking Association of Moldova and the Moldovan Stock Exchange and a member of the American Chamber of Commerce in Moldova (AmCham).